Category Archives: Noutati

  HomeCresc Sănătos   : :   Noutati
Categories Noutati Posted on

10 obiceiuri sănătoase pentru un stil de viață de nota 10

  1. Trezește-te dimineață devreme și deschide laaarg fereastra. Aerul proaspăt, încărcat cu oxigen, te va ajuta să iei startul muuult mai ușor.
  2. Minunează-te. Dacă tot ai deschis fereastra, rămâi un minut, două, în fața ei și minunează-te de tot ceea ce ochiul și sufletul tău pot percepe. Poate un răsărit, poate un tril de păsărele, poate câțiva nori cu forme jucăușe sau poate chiar câțiva stropi de ploaie. Toate, toate sunt minuni, deci… minunează-te!
  3. Zâmbește și fă câteva exerciții de respirație. Cât timp te minunezi în fața ferestrei larg deschise, zâmbește și fă câteva exerciții de respirație. Inspiră adânc și expiră lent, de câteva ori. Cu fiecare respirație, creierul tău promite și mai mult că ziua va frumoasă.
  4. Spală-te pe dinți înainte de micul dejun, după micul dejun si seara, înainte de culcare. După ce ai obținut de la creier promisiunea că ziua va fi minunată, mergi iute și spală-te pe față (poți face și un duș dacă timpul și anotimpul îți permit) și, obligatoriu, spală-te pe dinți. Peste noapte, în gura ta s-au dezvoltat numeroase bacterii pe care ar fi bine să le îndepărtezi înainte de a bea sau a mânca ceva. După ce vei lua micul dejun, spală-te din nou pe dinți, iar seara, înainte de culcare, repetă încă o dată acest lucru.
  5. Bea un pahar cu apă proaspătă. Odată ce microbii din gura ta au fost trimiși la plimbare, bea un pahar plin cu apă proaspătă, la temperatura camerei. Dacă storci în apă și puțină zeamă de lămâie, va fi și mai bine. Stomacul tău îți va mulțumi pentru că l-ai ajutat să se trezească, iar “dușul” pe care tocmai l-a primit îl va ajuta să se pregătească cum se cuvine pentru micul dejun. Continuă să bei apă pe tot parcursul zilei, dar cu înghițituri mici, până reușești să bei atât cât ai nevoie (înmulțește nr de kilograme pe care le ai cu 30 – 35 ml și vei afla care este necesarul tău zilnic de apă).
  6. Mănâncă un mic dejun consistent. În fiecare dimineață te rog să mănânci un mic dejun consistent (mai ales dacă ești elev!). Cu bateriile încărcate, totul va fi (nu doar va părea) mai ușor de înțeles și de rezolvat.
  7. Alege gustări sănătoase între mese. Doar dacă ești copil sau adolescent îți recomand să ai gustări între mese, bineînțeles unele sănătoase, dintre care îți recomand în primul rând fructele și legumele proaspete (pentru mai multe opțiuni de gustări sănătoase, aruncă te rog un ochi aici). Dacă ești deja adult, poate că ar fi bine să o mai rărești puțin cu gustările. Procesul de creștere s-a cam încheiat, iar metabolismul a lăsat-o un pic mai moale cu arderile, deci și necesarul energetic este ceva mai redus. Și pentru tine însă, fructele și legumele proaspete rămân o opțiune bună când vine vorba de gustare.
  8. Fă mișcare zilnic. Exercițiul fizic pune sângele în mișcare și determină utilizarea mult mai eficientă a nutrienților oferiți de hrana consumată. În plus, mișcarea îmbunătățește semnificativ starea de spirit. Te vei simți așadar mai bine și vei găsi energie și motivație să realizezi ceea ce ți-ai propus.
  9. Mănâncă ultima masă cu 2-3 ore înainte de culcare. Fie că ești copil sau adult, mănâncă ultima masă cu 2-3 ore înainte de culcare. Dacă vei merge la somn mai repede de atât, este foarte posibil să rămâi treaz atâta vreme cât hrana încă mai este în stomac, în ciuda eforturilor pe care le faci pentru a adormi.
  10. Respectă cu strictețe programul de odihnă. Fie că îți place sau nu, odihna este foarte importantă, chiar vitală. De durata și calitatea somnului depind în mod direct atât durata și calitatea memoriei cât și puterea sistemului imunitar. De asemenea, te rog ține minte că, în foarte multe cazuri, deficitul de somn duce la creșterea în greutate, care poate atrage după sine muuulte alte probleme de sănătate.
  11. (Bonus) Fii recunoscător pentru fiecare reușită! Seara, înainte de culcare, te rog fă o radiografie a zilei și vezi câte dintre recomandări ai reușit să integrezi în programul tău. Dacă te-ai împrietenit cu măcar câteva dintre ele pentru început, FELICITĂRI, ești pe drumul cel bun! Te încurajez să continui până ce toate aceste practici îți vor deveni foarte familiare, semn că ai căpătat câteva obiceiuri noi, sănătoase, pentru care corpul tău îți va mulțumi. Pornește la drum cu încredere, bucură-te și fii recunoscător pentru fiecare reușită, indiferent cât de neînsemnată ar putea părea, împărtășește cu cei dragi și mergi mai departe! Pentru un corp sănătos, drumul este mai ușor de parcurs și, cu siguranța, mai frumos. Îndrăznește!

Să crești sănătos!
(la orice vârstă)

Mihaela Brebu, Nutriționist Dietetician Autorizat
Tel. 0740133311

Categories Noutati Posted on

Farfuria sănătoasă pentru copii

Cu siguranță te-ai întrebat ce ar trebui să conțină masa copilului tău astfel încât aceasta să fie una nutritivă și să ofere necesarul zilnic de nutrienți de care puiul tău are nevoie pentru a putea crește sănătos. Ei bine, ai la îndemână ”Farfuria sănătoasă pentru copii”, un instrument vizual util care, pe tine ca părinte, te poate inspira în organizarea echilibrată a meselor, iar pe copil îl poate încuraja să consume alimente și gustări sănătoase, subliniind de asemenea importanța mișcării și a unei hidratării corespunzătoare.

Te rog folosește acest instrument drept reper pentru alegerile pe care le faci în întreaga zi și evită să te raportezi la el în mod strict, la fiecare masă.

Copyright © 2015 Harvard T.H. Chan School of Public Health. For more information about The Kid’s Healthy Eating Plate, please see The Nutrition Source, Department of Nutrition, Harvard T.H. Chan School of Public Health,  hsph.harvard.edu/nutritionsource/kids-healthy-eating-plate

Cum organizezi ”Farfuria sănătoasă pentru copii”?

În organizarea unei mese echilibrate pentru copilul tău este bine să ai în vedere faptul că fiecare grupă de alimente vine cu o combinație unică de nutrienți valoroși, fie că este vorba de carbohidrați, proteine, grăsimi, vitamine sau minerale. De aceea, cu cât faci alegeri mai variate și mai colorate, cu atât cresc șansele ca dieta pe care o oferi copilului tău să fie una sănătoasă și echilibrată.

Te rog să ai tot timpul în vedere să împarți farfuria în două jumătăți. Rezervă o jumătate pentru legume (proaspete, sub formă de salate, sau gătite) și fructe (recomandat a fi consumate la gustare). Împarte cealaltă jumătate de farfurie în alte două părți, dintre care una, ceva mai mare, fiind rezervată cerealelor integrale, iar partea mai mică, proteinelor sănătoase. Să le luăm pe rând.

Legume și fructe

Cu cât legumele și fructele pe care le alegi sunt mai variate și mai colorate, cu atât mai valoroasă va fi alegerea făcută. Dincolo de sutele de elemente nutritive pe care le conțin, fructele și legumele ne oferă bonus un spectacol de culoare, care încântă ochiul și stimulează apetitul. Să știi că nu intră în calcul cartofii, mai ales dacă alegi să-i transformi în cartofi prăjiți. Încearcă să-i pui în farfurie cât mai rar.

De asemenea ai în vedere să oferi copilului tău fructele în forma lor integrală. Să oferi fructele sub formă de smoothie simplu poate fi o alegere bună, însă evită sucul de fructe chiar dacă este obținut 100% din acestea.

Mai multe detalii și curiozități despre legume și fructe găsești aici.

Cereale integrale

Alege pentru copilul tău cerealele integrale în locul celor procesate. Cu cât sunt mai puțin procesate, cu atât mai bine pentru sănătatea lui. Ca urmare a procesării se păstrează majoritatea carbohidraților (preponderent amidon), dar se pierd elemente valoroase precum fibrele, fierul și o parte importantă de proteine și lipide, cât și antioxidanți și fitonutrienți, elemente care împreună aduc beneficii pentru sănătate.

Mai multe detalii și curiozități despre cereale integrale găsești aici.

Proteine sănătoase

Când vine vorba de proteine sănătoase pentru copilul tău, te încurajez să-ți îndrepți atenția spre surse precum leguminoasele (fasole, mazăre, năut, linte), peștele, ouăle sau carnea de pasăre. În cantități mai mici, proteine sănătoase se găsesc și în alte surse vegetale precum quinoa, amarant, hrișcă, ovăz etc. Încearcă să limitezi consumul de carne roșie (vită, porc sau miel).

Categoric te sfătuiesc să eviți să-i oferi copilului carne procesată (bacon, crenvurști, salamuri, parizer, pate din comerț)

Mai multe detalii și curiozități despre proteine sănătoase găsești aici.

Grăsimi sănătoase

Când planifici masa pentru copilul tău, te rog să ai in vedere faptul că grăsimile sănătoase sunt esențiale pentru dezvoltarea sa. Foarte important este tipul acestora și de aceea fă tot posibilul să alegi alimente care conțin grăsimi nesaturate (pește, nuci, semințe) sau uleiuri sănătoase din plante, cum este cel de măsline. Încearcă să îi oferi copilului cât mai puține grăsimi saturate, cum sunt cele care se găsesc în carnea roșie, unt sau brânză și, pe cât posibil, evită în totalitate grăsimile trans, cum sunt cele care se găsesc în uleiurile parțial hidrogenate (diferite tipuri de margarină), folosite mult în industria de patiserie.

Îi poți oferi unt copilului tău, dar evită să faci asta în fiecare zi. Un pic mai rar este un pic mai bine.

Ai în vedere să-i oferi copilului alimente care conțin acizi grași esențiali omega-3, o grăsime specială și esențială pentru dezvoltarea sa.

Mai multe detalii și curiozități despre grăsimi sănătoase găsești aici.

Produse lactate

Produsele lactate precum laptele, iaurtul sau brânza au o pondere mult mai mică în comparație cu celelalte grupe de alimente când vine vorba de Farfuria sănătoasă pentru copilul tău.

Lactatele sunt surse importante de calciu si vitamina D, însă ai grijă să alegi variantele integrale, neîndulcite și fără alte adaosuri.

În cazul în care copilul tău nu dorește sau nu poate consuma produse lactate, nu te panica. Nutrienți cum sunt proteinele si calciu pot fi procurați cu ușurință și din alte surse (nuci, semințe, fasole, pește etc). Ai însă grijă la aportul de vitamina D, lucru oricum valabil și în cazul copiilor care consumă produse lactate în mod obișnuit.

Mai multe despre vitamina D găsești aici.

Apa

Când vine vorba de hidratare, apa proaspătă este cea mai bună alegere. Încearcă să-l ții departe pe copil de sucurile din comerț, iar pe cele preparate de tine acasă, 100% din fructe, oferă-i-le doar din când în când. Zahărul concentrat din acestea nu îi este de prea mare ajutor, dacă nu vine la pachet cu tot ceea ce poate oferi un fruct, consumat integral.

Învață-l pe copil să bea apa cu înghițituri mici, pe tot parcursul zilei, astfel încât să-și asigure necesarul zilnic, o hidratare corespunzătoare fiind esențială pentru sănătate.

Mai multe detalii și curiozități despre apă găsești aici.

Activitate fizică

La fel de importantă ca hidratarea și alegerea corectă a ceea ce pui pe Farfuria sănătoasă pentru copilul tău este și activitatea fizică, desfășurată cu regularitate. Încurajează-ți copilul să meargă la activități care presupun activitate fizică cu durata de minim o oră în fiecare zi.

Activitatea fizică aduce beneficii atât pe termen scurt cât și pe termen lung. Mișcarea îl va ajuta pe copil să-și oxigeneze creierul, ceea ce îi va îmbunătăți starea de spirit și chiar se va descurca mai ușor la teme. Pe termen lung însă, corpul lui se va dezvolta armonios și va fi sănătos.

Să crești sănătos!

(la orice vârstă)

Mihaela Brebu, Nutriționist Dietetician Autorizat
Tel. 0740133311

 

Categories Noutati Posted on

Legumele și fructele

Legumele și fructele

Legumele și fructele sunt o parte importantă a dietei (jumătate din ”Farfuria sănătoasă”), fie că vorbim de copii sau adulți. Cheia este însă consumul cât mai variat și cât mai colorat, zi de zi. Există multe categorii diferite de fructe și legume, fiecare conținând formule unice de nutrienți valoroși (de ordinul sutelor). La pachet cu elementele nutritive, legumele și fructele ne oferă un spectacol de culoare, care încântă ochiul, stimulează apetitul și bucură sufletul.

O multitudine de studii arată că o dietă bogată în fructe și legume ar putea avea efecte benefice asupra sănătății, precum:

  • reducerea riscului de boală cardiacă și infarct [[1],[2]]
  • scăderea tensiunii arteriale [[3],[4]]
  • prevenirea apariției anumitor tipuri de cancer [[5],[6],[7]]
  • reducerea riscului de apariție a diabetului zaharat de tip 2 [[8],[9]]
  • scăderea riscului de instalare a bolilor digestive [[10]]
  • prevenirea degradării vederii [[11]]
  • pierderea în greutate [[12]]

Conțin fructele prea mult zahăr?

Zahărul a căpătat o reputație proastă și faci orice să-l eviți, motiv pentru care te întrebi probabil dacă fructele sunt sănătoase, dat fiind zahărul pe care îl conțin. Ei bine, zahărul din fructe este unul care se regăsește în forma lui naturală, neconcentrată, alături de mulți alți nutrienți printre care și fibrele, ceea ce conferă fructelor o încărcătură glicemică mică. Încărcătura glicemică se referă la capacitatea unui aliment de a crește glicemia după ce a fost consumat, luînd în calcul conținutul de carbohidrați dintr-o porție, iar indexului glicemic ne spune despre puterea unui aliment de a crește glicemia după consumul a 100 de grame de carbohidrați din acel aliment. Există așadar fructe care au un index glicemic mare, însă o încărcătură glicemică mică, ceea ce le face o opțiune bună de consum, așa cum este cazul pepenelui roșu sau al strugurilor.

Consumă fructele ca atare sau taie-le în felii și evită sucul de fructe, obținut prin stoarcere. Studiile arată că un consum crescut de suc de fructe crește riscul de apariție a diabetului zaharat de tip 2. La polul opus, consumul de minim două porții pe săptămână de fructe precum afinele, strugurii sau merele, pot preveni instalarea diabetului.[[13]]

Smoothie-urile sunt o variantă bună pentru consumul de fructe și legume, mai ales dacă îți este greu să acoperi necearul zilnic, cu condiția să fie obținute folosind fructele sau legumele integrale și proaspete. În unele cazuri este foarte posibil chiar ca acesta să poată fi procesat mai ușor de către corp.

Fructele și Iegumele conservate sau congelate sunt la fel de bogate în nutrienți?

Te întrebi poate și dacă fructele sau legumele conservate sau congelate sunt la fel de bogate în nutrienți ca cele proaspete? Ei bine, în acest caz răspunsul diferă în funcție de gradul de coacere, modul de conservare și elementul la care se face referire. Astfel, fructele și legumele au conținutul cel mai mare de vitamine și minerale când sunt culese la maturitate deplină, însă, pe măsură ce timpul scurs între momentul recoltării și cel al consumului crește, conținutul de vitamina C scade.

La temperatura camerei de exemplu, mazarea verde pierde 50% din vitamina C în aproximativ o săptămână, iar spanacul poate pierde chiar 100% din vitamina C în mai puțin de 4 zile de la recoltare.[[14]].

Prin congelare se pierde în medie 50% (10-90%) din cantitatea de vitamina C, iar prin conservare se pierde în medie 60%. De asemenea o parte dintre vitaminele B se pierd în procesul de conservare sau trec în apa folosită. De exemplu, sparanghelul pierde cca 30% din vitamina C prin conservare și doar cca 10% prin congelare. Broccoli insă păstrează 100% din vitamina C după congelare.

Metodele de gătit influențează și ele foarte mult pierderea de elemente, fie prin timpul de utilizare a căldurii, fie prin prezența sau absența apei în procesul de gătire. Astfel, gătitul la aburi va prezerva mai mulți nutrienți, datorită timpului mai scurt de gătit și a faptului că alimentele nu vor fi introduse în apă, unde s-ar putea pierde o parte dintre nutrienți.[14]

Sfaturi pentru a putea consuma mai multe fructe și legume în fiecare zi

  • Așază legume și fructele la vedere, astfel încât să fie la îndemână
  • Propune-ți să mănânci în fiecare zi fructe și legume de culori diferite (galben, portocaliu, roșu, verde închis)
  • Gătește rețete diferite, cât mai apetisante
  • Evită cartofii (mai ales pe cei prăjiți)

Să crești sănătos!

(la orice vârstă)

Mihaela Brebu, Nutriționist Dietetician Autorizat
Tel. 0740133311

Referințe

[1] Wang X, Ouyang Y, Liu J, Zhu M, Zhao G, Bao W, Hu FB. Fruit and vegetable consumption and mortality from all causes, cardiovascular disease, and cancer: systematic review and dose-response meta-analysis of prospective cohort studies. BMJ. 2014 Jul 29;349:g4490.

[2] Hung HC, Joshipura KJ, Jiang R, Hu FB, Hunter D, Smith-Warner SA, Colditz GA, Rosner B, Spiegelman D, Willett WC. Fruit and vegetable intake and risk of major chronic disease. Journal of the National Cancer Institute. 2004 Nov 3;96(21):1577-84.

[3] Appel LJ, Moore TJ, Obarzanek E, Vollmer WM, Svetkey LP, Sacks FM, Bray GA, Vogt TM, Cutler JA, Windhauser MM, Lin PH. A clinical trial of the effects of dietary patterns on blood pressure. New England Journal of Medicine. 1997 Apr 17;336(16):1117-24.

[4] Yokoyama Y, Nishimura K, Barnard ND, Takegami M, Watanabe M, Sekikawa A, Okamura T, Miyamoto Y. Vegetarian diets and blood pressure: a meta-analysis. JAMA internal medicine. 2014 Apr 1;174(4):577-87.

[5] Farvid MS, Chen WY, Michels KB, Cho E, Willett WC, Eliassen AH. Fruit and vegetable consumption in adolescence and early adulthood and risk of breast cancer: population based cohort study. BMJ. 2016 May 11;353:i2343.

[6] Farvid MS, Eliassen AH, Cho E, Liao X, Chen WY, Willett WC. Dietary fiber intake in young adults and breast cancer risk. Pediatrics. 2016 Mar 1;137(3):e20151226.

[7] Kavanaugh CJ, Trumbo PR, Ellwood KC. The US Food and Drug Administration’s evidence-based review for qualified health claims: tomatoes, lycopene, and cancer. Journal of the National Cancer Institute. 2007 Jul 18;99(14):1074-85.

[8] Muraki I, Imamura F, Manson JE, Hu FB, Willett WC, van Dam RM, Sun Q. Fruit consumption and risk of type 2 diabetes: results from three prospective longitudinal cohort studies. BMJ. 2013 Aug 29;347:f5001.

[9] Bazzano LA, Li TY, Joshipura KJ, Hu FB. Intake of fruit, vegetables, and fruit juices and risk of diabetes in women. Diabetes Care. 2008 Apr 3.

[10] Lembo A, Camilleri M. Chronic constipation. New England Journal of Medicine. 2003 Oct 2;349(14):1360-8.

[11] Christen WG, Liu S, Glynn RJ, Gaziano JM, Buring JE. Dietary carotenoids, vitamins C and E, and risk of cataract in women: a prospective study. Archives of Ophthalmology. 2008 Jan 1;126(1):102-9.

[12] Bertoia ML, Mukamal KJ, Cahill LE, Hou T, Ludwig DS, Mozaffarian D, Willett WC, Hu FB, Rimm EB. Changes in intake of fruits and vegetables and weight change in United States men and women followed for up to 24 years: analysis from three prospective cohort studies. PLoS medicine. 2015 Sep 22;12(9):e1001878.

[13] Muraki, I., et al. Fruit consumption and risk of type 2 diabetes: results from three prospective longitudinal cohort studies. BMJ. 2013 Aug 28;347:f5001.

[14] Rickman, J.C., Barrett, D.M., Bruhn, C.M. Nutritional comparison of fresh, frozen and canned fruits and vegetables. Part 1. Vitamins C and B and phenolic compounds. J Sci Food Agric. 2007; 87:930–944.

Categories Noutati Posted on

Cerealele integrale

Cerealele integrale reprezintă o parte importantă a dietei noastre (ceva mai mult de un sfert din ”Farfuria sănătoasă”), care ar trebui să se regăsească în meniul zilnic. Cerealele oferă beneficii multiple pentru sănătate cu condiția să fie consumate în varianta lor integrală, evitându-le pe cele hiperprocesate.

Indiferent de care tip de cereale vorbim, toate au aceeași structură, fiind alcătuite din:

  • înveliș – bogat în fibre, vitamine B, fier, zinc, magneziu, seleniu, cupru, antioxidanți și alți fitonutrienți
  • endosperm – aici sunt cantonați carbohidrații (în mare parte amidon), proteine, ceva vitamine B și cantități mici de minerale
  • germene – bogat în grăsimi sănătoase, vitamina E, vitamine B, antioxidanți și fitonutrienți

Odată cu industrailizarea s-au dezvoltat și metodele de rafinare a cerealelor, făcându-le mai ușor de mestecat, mai ușor de digerat și mai ușor de procesat, obținându-se produse de panificație/patiserie mai pufoase și poate mai gustoase, însă categoric mai sărace în nutrienți. Prin procesul de rafinare se pierde mai bine de jumătate din cantitatea de vitamine B, 90% din cantitatea de vitamina E, grăsimile valoroase conținute, o parte din proteine și fibrele aproape în totalitate. Deși uneori după rafinare se adaugă o parte dintre elementele pierdute, fitonutrienții nu mai pot fi înlocuiți

Fibrele care se găsesc în înveliș (tărâțe) au multiple roluri, printre care:

  • încetinesc descompunerea amidonului în glucoză, ceea ce previne fluctuațiile mari ale glicemiei
  • reduc absorbția colesterolului, fixându-l și eliminându-l prin tractul digestiv
  • pot preveni coagularea sângelui și deci instalarea infarctului
  • reglează tranzitul intestinal

Studiile afirmă că renunțarea sau măcar reducerea consumului de cereale rafinate și înlocuirea lor cu cereale integrale aduce multiple beneficii pentru sănătate[1], dintre care:

  • scăderea riscului de boală cardiovasculară[2]
  • scăderea riscului de diabet zaharat de tip 2[3]
  • prevenirea constipației și a instalării diverticulozei[4]

Atenție la gluten!

Daca ai probleme cu intoleranța la gluten, ai grijă să eviți acele cereale care îl conțin (grâu, orz, secară și, în unele cazuri, ovăzul) și alege să mănânci cereale integrale fără gluten (ovăz (dacă îl tolerezi), orez, orez sălbatic, porumb, quinoa, amarant, hrișcă, mei).

Ai grijă la etichetă!

Nu toate produsele pe care scrie că au în rețetă cereale integrale sunt și sănătoase. Verifică și cantitatea de zahăr conținută și de asemenea cantitatea de grăsimi trans. Ai în vedere ca cerealele integrale să fie listate primele pe etichetă, iar zahărul, în cazul în care se regăsește în produs, ai grijă măcar să nu fie listat între primele 3 ingrediente.

Să crești sănătos!

(la orice vârstă)

Mihaela Brebu, Nutriționist Dietetician Autorizat
Tel. 0740133311

Referințe

[1] Wu H, Flint AJ, Qi Q, et al. Association between dietary whole grain intake and risk of mortality: two large prospective studies in US men and women. JAMA Intern Med. 2015;175:373-84.

[2] Mellen PB, Walsh TF, Herrington DM. Whole grain intake and cardiovascular disease: a meta-analysis. Nutr Metab Cardiovasc Dis. 2008;18:283-90.

[3] Parker ED, Liu S, Van Horn L, et al. The association of whole grain consumption with incident type 2 diabetes: the Women’s Health Initiative Observational Study. Ann Epidemiol. 2013;23:321-7.

[4] Strate LL, Keeley BR, Cao Y, Wu K, Giovannucci EL, Chan AT. Western Dietary Pattern Increases, and Prudent Dietary Pattern Decreases, Risk of Incident Diverticulitis in a Prospective Cohort Study. Gastroenterology. 2017;152:1023-30 e2.

1 2